De ce trebuie sa administram sare in teren ?

Rolul sarurilor minerale in organism. Sarea este un element indispensabil vietii
In general, sarurile minerale se intalnesc in organismul animalelor sub forma de saruri ale acizilor organici sau minerali, combinatii organice ori organometalice si de ioni (grupi de atomi incarcat cu electricitate).
Toate functiile celulare si procesele biochimice ce au loc in organism sunt conditionate de sarurile minerale.

Ca urmare, rolul lor consta in urmatoarele:
- intra in componenta si functionarea celulelor si tesuturilor, in special osos, in lichidele corporale;
- participa la sinteza enzimelor si hormonilor - substante indispensabile pentru asigurarea functiilor vitale si sanatatii animalelor;
-participa la reglarea presiunii osmotice, conditioneaza concentratia ionilor si mentin pH-ul compatibil cu viata; au o semnificatie deosebita in procesele de digestie, respectiv in comportamentul microsimbiontilor rumenal, in metabolismul si absorbtia substantelor nutritive in organism;
- intensifica procesele oxidative prin vehicularea oxigenului;
- influenteaza cresterea si dezvoltarea organismului, functia si reproductia, productiile economice si starea de sanatate la animale; asigura rezistenta  la eforturi etc.

Dintre sarurile minerale se cuvine sa mentionam in mod aparte clorura de sodiu, sodiul si clorul jucand un rol particular in organism.
Astfel, sodiul se gaseste mai ales in plasma sanguina si in unele tesuturi (osos si muscular), reprezentand 0,03 - 0,16% di greutatea animalului.
Acesta are rol foarte important in mentinerea presiunii osmotice, a echilibrului acido-bazic si in realizarea raportului optim dintre fosfor si potasiu prin actiunea sa antagonica, iar impreuna cu clorul contribuie la fixarea apei in organism.
In plus, sodiul este indispensabil contractiilor musculare.

Clorul se gaseste in special in lichidul extracelular si in globulele rosii.
Este folosit de organism in primul rand pentru producerea acidul clorhidric din sucul gastric, care serveste la digestie, in special la fatari.
Clorul, impreuna cu alte saruri minerale si in special cu sodiul, joaca un rol important in mentinerea presiunii osmotice si in reglarea pH-ului din organism.
Sodiul si clorul patrund in organism odata cu hrana si in special sub forma de clorura de sodiu (sare grunjoasa).
Sarea, pe langa rolul mentionat al componentelor sale, are insusirea de a imbunatati gustul unor furaje si, deci, de a contribui la sporirea poftei de mancare si a capacitatii de ingestie a nutreturilor, mai ales a celor grosiere.

- Cerintele animalelor in sare grunjoasa.
Aceste cerinte variaza in functie de: specie, varsta, greutate corporala, nivel de productie, structura si compozitia ratiei, anotimp, temperatura mediului, intensitatea efortului , starea fiziologica si de sanatate a animalelor.
Cerintele de hrana sunt mai mari la ierbivore (fata de omnivore si graimivore), la animale adulte, la cele cu greutate corporala mare si nivel productiv ridicat, in cazul ratiilor care au in structura lor nutreturi sarace in sodiu si clor, in anotimpul verii, cand temperaturile sunt ridicate, la femele in lactatie si in special in prima parte a acestora, la animalele care depun eforturi fizice mari sau care sunt bolnave de diaree prelungita.
In general, normele de sare (grame/cap/zi) pe specii sunt urmatoarele:  caprior 2-10 g, mistret 5-10 g, la vanat  cu pene 0,15-0,30% din structura nutretului combinat, iar la iepuri 0,20%.
In cadrul fiecarei specii, cerintele (grame/zi/cap) difera, astfel:  caprior: caprior pana la varsta de 6 luni 2 g, caprior la varsta de 6 luni 4 g, caprior reproductie 6 g, caprior femela 10g; mistreti: purcei si godaci (pana la 30 de kg) 0,30% din structura nutretului combinat, scrofite si scroafe 0,40%, vieri 0,30%; iepuri : 0,20% din nutretul unic combinat; vanat cu pene 015-0,30% din nutretul combinat.

 Forma de administrare. 

. Se foloseste sub forma de bulgari sau brichete de lins, macinata sau in solutie apoasa.
Sub forma de bulgari se da la cervide; sub forma macinata se administreaza in amestec cu alte saruri minerale (creta furajera si faina de oase) sau cu nutreturi concentrate la toate speciile, cu precadere insa la mistreti, iepuri si vanat cu pene. Solutia apoasa (saramura 1-2%) se utilizeaza la prepararea nutreturilor grosiere, carora le imbunatateste gustul, digetibilitatea si consumabilitatea.

In general, aportul de clor si mai ales de sodiu este redus in furaje, si de aceea pentru asigurarea lor, trebuie sa se administreze sare grunjoasa.


 Implicatiile neasigurarii sarii grunjoase. 
Lipsa acesteia din ratie determina scaderea (poftei de mancare) si ingestiei hranei; incetinirea cresterii si dezvoltarii tineretului animal; reducerea fecunditatii femelelor si masculilor; diminuarea de lapte, oua etc.; inrautatirea starii de intretinere si de sanatate a animalelor (acestea sunt apatice, au parul zburlit, slabesc, iar la tineret apar tulburari la ochi - ulceratia corneei, panoftalimie, orbire); absenta pe o durata mai mare a sarii grunjoase din hrana animalelor duce la moartea lor. deci, sarea grunjoasa este indispensabila in hrana animalelor.

     

Sorecarul comun ,in continua schimbare !

 Sorecarul comun(buteo buteo) face parte din ordinul Falconiformes ,familia Accipitridae.Este o pasare rapitoare de talie mijlocie ,avand 46-58 cmm si anvergura aripilor de 110-132 cm.Are un penaj foarte variat ,de la maroniu inchis pana la aproape alb(am intalnit unul alb complet la mine pe fond ,dar nu am reusit inca sa-l fotografiez),cel mai des fiind intalnit cel intermediar cu diferite nuante ale culorii maro.
 Are o constitutie solida ,cu aripi late ,gat scurt ,cap relativ mare si coada de lungime mijlocie.Se poate observa adesea rotindu-se deasupra pasunilor sau a terenurilor agricole.In zbor aripile sunt ridicate in forma de "V".Pe partea inferioara a aripii ,remigele sunt albe ,alb-murdare ,iar privit de sus prezinta un colorit maroniu uniform.
  Perechea incepe construitul cuibului inca din luna martie ,in care depune 2-4 oua.Puii eclozeaza dupa o perioada de clocire de 30-35 zile.Parasesc cuibul in 40-45 de zile.
 Vaneaza pe terenuri descoperite ,stand la panda pe copaci solitari ,stalpuri ,garduri sau ridicaturi de pamant.
 Si acuma ajungem la hrana unde literatura de specialitate il prezinta in felul urmator :"din pacate si pana in prezent ,datorita cunostintelor gresite a multor oameni ,sorecarul este persecutat in multe locuri ,fiind considerat pasare daunatoare.S-a demonstrat faptul ca aceasta pasare aduce foarte mult folospentru agricultura ,prin consumul mare de rozatoare care reprezinta majoritatea meniului speciei.Nu face pagube nici intre innaripatele din gospodarii si nici in randul vanatului mic"
 Realitatea nu sta deloc asa si voi argumenta de ce .In primul rand agricultura a progresat foarte mult ,in ziua de azi se folosesc utilaje care patrund in sol la o adancime de 50 - 80 cm(scarificatoare ,pluguri performante) si erbicidele folosite combat rozatoarele pe tot timpul anului;deci o scadere dramatica in randul rozatoarele mai ales in zonele de ses..La un fond de 10000 ha ,aproape 90 % sunt terenuri agricole ,iar majoritatea monoculturi.
 Sorecarul comun privat de sursa principala de hrana isi adapteaza arealul de cautare in randul efectivelor de iepure.Si spun despre asta in cunostinta de cauza ,deoarece in decursul a 2 luni de observari pe doua fonduri de vanatoare(68 Ionel si 70 Sanmartin) ,nu exista ,ca la interval de doua zile sa nu vad ,pereche de sorecar ,care se ospatau  cu cate un iepure(adult);iar in ritmul acesta ,nu vreau sa stiu  care vor fi consecintele in randul efectivelor de iepure ,mai ales daca adaugam si problema cu caini hoinari (problema dezbatuta pe  http://grupadevanatoarerazboienineamt.wordpress.com/2010/03/27/cainele-hoinar-si-iepurele/).

 Stim cu totii ca aceasta specie de rapitoare (Sorecarul comun) este ocrotita prin lege ,iar vanatoarea este interzisa;dar personal nu am reusit inca sa numar exemplarele de sorecar la mine pe fond ,dar numarul lor trece de cateva zeci.Aceste ''cateva zeci'' ,daca vaneaza in fiecare saptamana cate un iepure sau doi este mult ,unde mai adaugam celelalte rapitoare(vulpea ,cainele hoinar ,pisica salbatica) sau moartea naturala cauzata de  conditiile meteo neprielnice.
 Nu stiu ce se poate face ,dar trebuie facut ceva in urmatorii ani ,daca vrem cu nerabdare sa asteptam 1 noiembrie !

Despre selectia vanatului

   Avand in vedere ca nu peste mult timp ,va incepe selectia la caprior as dori putin ,sa dezbat acest subiect numit selectie ,deoarece este un lucru destul de greu de pus in practica ,iar daca nu ne asumam anumite cunostinte legate de traiul speciilor si biologia lor ,mai bine renuntam.
 Toti ne dorim ,ca in terenul unde practicam vanatoarea sa avem exemplare sanatoase ,dezvoltate si cu trofee valoroase ,dar totodata trebuie sa ne straduim sa eliminam indivizii care nu corespun celor enumerate mai sus.Asta fiind spus ,trebuie eliminati din teren indivizii necorespuzatori calitativ, astfel incat imperecherea in vederea reproducerii sa aiba loc numai intre cei de calitate corespunzatore.
 Nu se poate spune cu exactitate cine are influenta mai mare ,femela sau masculul ,asupra urmasilor ; parerea mea este ca amndoi joaca un rol important in proliferarea speciei.Wagenknecht(1967) spunea ca femela are o influenta mai mare decat masculul ,dar selectia trebuie facuta la ambele sexe.
 Un alt factor care trebuie luat in calcul ,cand vorbim despre selectie ,este depasirea densitatii optime a efectivelor de vanat ,care are ca efect suprasolicitarea biotopului si degradarea lui ,imputinarea speciilor de plante preferate de anumite specii ,sporeste pagubele cauzate agriculturii ,scade rezistenta la boli si intemperii.Deci motive destul de intemeiate de ordin biologic ,mai ales ,pentru a pastra densitatea acestor efective la un nivel optim.
 Pentru a putea efectua o selectie ,este necesar sa cunoastem si sa apreciem varsta vanatului viu ,dar fara o pregatire temeinica despre biologia speciilor ,nu se poate realiza.Aprecierea varstei se realizeaza mai usor la speciile tinere sau la cele in varsta ,dar destul de greu la cele de varsta mijlocie.
 Am observat ,cu parere de rau ,ca unii vanatori prin selectie ,inteleg extragerea din teren doar a indivizilor cu trofee valoroase ,iar pe cei insuficient dezvoltati ,sau cu trofee slabe ii ignora.
 In cele ce urmeaza ,ma voi axa pe selectia la caprior ,o specie la care selectia se efectueaza destul de greu fata de alte cervide.
 Prima regula in aceasta selectie este sa scoatem din teren ,in primul rand indivizii vizibil bolnavi ,de ambele sexe ,care schiopateaza ,au parul zburlit , "oglinda" murdara ,cei care tusesc.Un numar mare de indivizi extrasi ar trebui sa fie din randul celor tinerii(aprecierea varstei se face mai usor) ,iar asa ii putem menaja pe cei de varsta mijlocie ,de buna calitate ,care vor putea da trofee valoroase in viitor.

 O alta regula spune ca ,intre marimea corpului si marimea coarnelor exista o stransa legatura ,niciodata un individ slab dezvoltat nu va oferi un trofeu de calitate ,la fel nici urmasii lui.Doar cei sanatosi si cu corpul bine dezvoltat trebuie lasati pentru a atinge varsta optima la care pot fi extrasi ,iar la caprior este intre 6-8 ani(media 7).
 Si la caprior trebuie avut in vedere densitatea acestuia in teren ,daca populatia este mai ridicata ,teritoriul individual al unui tap este mai mic ,uneori chiar se suprapun doua teritorii ,fapt ce duce la o stare de nelininiste.
 Se spune ca este bine ,ca selectia tapilor sa se faca in primele 2-3 saptamani de la inceputul perioadei de vanatoare ,deoarece in primul rand ,vegetatia ,permite observarea cu mai mare usurinta a exemplarului pe care ne dorim ,sa-l extragem ,pe de alta parte tapii ies si in timpul zilei ,pentru a-si procura hrana ,revitalizandu-se ,mai ales ,dupa o iarna grea.

Deocamdata ,ma voi opri aici.Despre selectia tapului in stadiul de "tepusar" si aprecierea varstei dupa forma si marimea coarnelor ,am mai scris pe blog ,dar voi mai reveni pe acest subiect ,deoarece trebuie cunoscut de cati mai multi vanatori.Si aveti grija ,inainte sa apasati pe tragaci ,uitati-va cu atentie in ce trageti ,sa nu vedeti numai tapi capitali ,ca generatiile viitoare nu-i mai vor vedea deloc.

Rugamintea unui paznic de vanatoare !

                                           Draga vanatorule

             Ai grija la ganduri ,ca pot deveni cuvinte
             Ai grija la cuvinte ,ca pot deveni fapte
             Ai grija la fapte ,ca pot deveni obiceiuri
             Ai grija la obiceiuri ,ca ele iti arata caracterul
             Ai grija la caracter ,ca el iti prezice soarta.

Aviz amatorilor !!!

Capitolul V - Raspunderi si sanctiuni

Art. 41 I
Incalcarea dispozitiilor prezentei legi atrage raspunderea contraventionala, civila sau penala, dupa caz. 
Art. 42 (1) Constituie infractiune de braconaj si se pedepseste cu inchisoare de la 3 la 7 ani sau cu amenda de la 5.000 lei la 25.000 lei: 
a) vanatoarea fara permis si fara autorizatie de vanatoare legala; 
b) vanatoarea prin folosirea ogarilor sau a metisilor de ogari; 
c) emiterea de autorizatii de vanatoare prin care se depaseste cota de recolta aprobata pentru fiecare gestionar; 
d) vanarea speciilor de vanat strict protejate in alte conditii decat cele legale; 
e) vanatoarea in zonele de conservare speciala ale parcurilor naturale; 
f) vanatoarea in rezervatiile de tip faunistic a speciilor care fac obiectul protectiei in aria naturala protejata; 
g) vanatoarea in ariile de protectie speciala avifaunistica si in ariile speciale de conservare constituite in baza directivelor Uniunii Europene, precum si in celelalte arii naturale protejate de interes national, altele decat cele aflate in categoriile pe suprafetele carora nu se constituie fonduri de vanatoare, fara respectarea tuturor prevederilor referitoare la vanatoare, cuprinse in planurile de management si/sau in regulamentele acestora; 
h) urmarirea vanatului ranit pe alt fond de vanatoare, fara acordul gestionarului acestuia, ori trecerea pe un asemenea fond, cu arma de vanatoare, in afara cailor de comunicatie; 
i) vanatoarea pe alt fond de vanatoare decat cel pe care vanatorul este autorizat sa vaneze; 
j) vanarea in afara perioadelor in care este permisa vanatoarea la specia respectiva, conform anexelor nr. 1 si 2; 
k) vanatoarea prin utilizarea pe timp de noapte a autovehiculelor sau a dispozitivelor care permit ochirea si tragerea pe intuneric; 
l) vanatoarea din elicopter, precum si din ambarcatiuni cu motor in miscare; 
m) vanatoarea prin utilizarea substantelor chimice toxice folosite in combaterea daunatorilor vegetali si animali ai culturilor agricole si/sau silvice, ce provoaca intoxicarea sau moartea faunei de interes cinegetic; 
n) vanarea ursilor la nada si/sau la barlog, fara aprobarea administratorului si a autoritatii publice centrale care raspunde de protectia mediului; 
o) vanarea puilor nezburatori ai pasarilor de interes cinegetic; 
p) vanatoarea cu exemplare de soimi, altfel decat prevede legea speciala; 
q) vanatoarea prin utilizarea curentului electric, a explozibililor, a otravurilor, a narcoticelor, a aparaturii electronice capabile sa ucida, a laturilor, precum si a oricaror alte capcane neautorizate, a armelor, altfel decat tinute in mana, si a altor arme decat cele autorizate sau omologate, dupa caz, pentru vanatoare in Romania. 
(2) Faptele prevazute la alin. (1) se pedepsesc cu inchisoare de la 3 la 10 ani, daca au fost savarsite: 
a) de doua sau mai multe persoane impreuna; 
b) de o persoana cu atributii de serviciu sau atributii publice in domeniul vanatorii, precum si de reprezentantii persoanelor juridice care au in obiectul de activitate ocrotirea vanatului sau vanatoarea; 
c) in rezervatii cinegetice; 
d) vanatoarea de la apusul pana la rasaritul soarelui, cu exceptia speciilor de vanat la care vanatoarea este permisa in acest interval, conform reglementarilor privind organizarea si practicarea vanatorii. 
Art. 43 
Constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la un an la 5 ani sau cu amenda de la 5.000 lei la 15.000 lei accesul cu arma, chiar si purtata in toc, pe teritoriul rezervatiilor stiintifice, al parcurilor nationale, al siturilor patrimoniului natural universal, al zonelor umede de interes international si al zonelor de conservare speciala din cadrul parcurilor naturale, in afara cazurilor in care exista acordul scris al structurii de administrare a ariei naturale protejate. 
Art. 44 
Constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la un an la 5 ani sau cu amenda de la 15.000 lei la 30.000 lei: 
a) scoaterea din tara a trofeelor medaliabile de vanat sau a faunei vii de interes cinegetic fara respectarea dispozitiilor legale. Evaluarea trofeelor se face in conformitate cu reglementarile Consiliului International al Vanatorii si Conservarii Vanatului (C.I.C.); 
b) transportul vanatului dobandit in conditiile art. 42; 
c) eliberarea si folosirea permiselor sau a autorizatiilor de vanatoare in alte conditii decat cele prevazute la art. 27-29 si 31; 
d) eliberarea de autorizatii pentru vanatoare in rezervatii cinegetice fara aprobarea administratorului. 
Art. 45 
Fapta persoanei care are calitatea de reprezentare a gestionarului, prin care pricinuieste pagube faunei de interes cinegetic pe care o gestioneaza, in sensul prevederilor art. 14 alin. (2) referitoare la notiunea de prejudiciu, constituie infractiune si se pedepeste cu amenda de la 20.000 lei la 40.000 lei si, ca pedeapsa complementara, anularea licentei acordate conform prezentei legi. 
Art. 46 
(1) Bunurile care au servit la savarsirea infractiunilor prevazute la art. 42-44, inclusiv mijloacele de transport, se confisca. 
(2) Trofeele de vanat si vanatul care fac obiectul infractiunilor prevazute la art. 42-44 se confisca. 
Art. 47 
Permisul de vanatoare al celui care a savarsit una dintre faptele prevazute la art. 42 si 43 se retrage si se anuleaza, in conditiile legii. 
Art. 48 
(1) Constituie contraventii urmatoarele fapte si se sanctioneaza dupa cum urmeaza: 
a) vanatoarea fara asigurare impotriva accidentelor, cu amenda de la 100 lei la 300 lei; 
b) incalcarea dispozitiilor prevazute la art. 23 alin. (1) lit. d), f), n), p) si v) si la art. 39 lit. s), cu amenda de la 250 lei la 750 lei; 
c) incalcarea dispozitiilor prevazute la art. 15 alin. (2), art. 18, art. 23 alin. (1) lit. c), h), i), j), k), l) si s) si la art. 39 lit. h), k), m), p) si t), cu amenda de la 500 lei la 1.500 lei; 
d) incalcarea dispozitiilor prevazute la art. 15 alin. (5), art. 23 alin. (1) lit. a), b), g), o), r), s), t) si w) si la art. 39 lit. i), q), s), t), u) si z), cu amenda de la 1.000 lei la 3.000 lei; 
e) incalcarea dispozitiilor prevazute la art. 15 alin. (1), art. 17 alin. (3), art. 21, art. 23 alin. (1) lit. e), q) si t), art. 35 alin. (4), art. 38 alin. (1) si la art. 39 lit. c) si j), cu amenda de la 2.000 lei la 5.000 lei. 
(2) In toate cazurile, permisul de vanatoare al celui care a savarsit una dintre faptele prevazute la alin. (1) va fi retinut de catre agentul constatator si va fi transmis imediat unitatii care l-a emis. 
Art. 49 
Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor se fac de catre personalul salariat cu atributii de ocrotire a vanatului din cadrul persoanelor juridice care gestioneaza fonduri de vanatoare, de personalul structurilor de administrare a ariilor naturale protejate, de alt personal de specialitate, imputernicit in acest scop de conducatorul autoritatii publice centrale care raspunde de silvic

Cresterea coarnelor la caprior, sau cum ia nastere viitorul vostru trofeu !

  Coarnele la caprior se formeaza in felul urmator: la iezii normal dezvoltati ,in luna septembrie-octombrie ,pe frunte ,se pot observa doua proeminente ,care la cateva saptamani se simt la pipait ( viitori cilindri frontali ).Pe acestia vor creste primele cornite.Cresterea lor se termina la sfarsitul lui decembrie ,inceputul lui ianuarie ( nu au rozeta ).Cad prin februarie ,iar in locul lor vor creste coarnele propriu zise ,care vor avea forma de ''tepusa''( 8-15 cm),de ''furca'' daca au cate 2 ramuri pe fiecare corn,iar la cei foarte vigurosi si chiar 3 ramuri pe un corn.Acestea din urma au rozete si se curata de piele si par in luna iunie.Aceasta serie de coarne la fel si cele urmatoare vor fi lepadate in felul urmator;la tapii batrani la sfarsitul lui octombrie,majoritatea tapilor in noiembrie,iar de regula cei tineri la inceputul lui decembrie.Aproximativ cu 2 saptamani inainte de lepadare ,aproape de rozete ,pe cilindri frontali se formeaza un santulet ,care indica locul de unde se vor dezlipi coarnele.Dupa lepadare,incepe cresterea urmatorului rand de coarne ,care sunt invelite cu un par scurt matasos.Pielea noilor coarne este strabatutat de o multime de vase de sange ,care ajuta la formarea materialului pentru urmatoarele coarne.La terminarea cresterii de obicei in aprilie ,coarnele se osifica ,piele se usuca si cade singura sau in urma frecarii de arbori,lastari ,etc(un semn ca tapul a fost in acel loc).intre piele si os se formeaza un lichid care ajuta la caderea pielii.
  Am facut aceasta mica prezentare cu scopul de-a aminti dragilor vanatori ,ca nu mai avem mult pana incepe selectia la caprior ,iar noi stim cate greseli se fac in perioada respectiva.Voi reveni si cu un material despre naparlire care sa va ajute la o mai buna apreciere a varstei tapului.CATARE PLINA !