Lepus europaeus , artistul imperecherilor !

  La speciile de vanat perioadele de imperechere aduc cu ele si o lupta apriga intre masculi,unde masculul dominant este marele castigator al acestui proces biologic si natural.La iepuri aceasta lupta seamana,de multe ori cu o cursa de bolizi unde cascadoriile se tin lant,prin asta deosebindu-se de alte specii in timpul imperecherii.Aceasta perioada dureaza aproape tot timpul anului;femela poate avea o medie de trei fatari,cand naste doi ,trei pui,iar gestatia dureaza 41 - 42 de zile.Si totusi,o mare parte din acesti pui nu supravietuiesc primelor saptamnai se viata(loviti de masini,rapitori,vreme neprielnica) Apogeul reproducerii il constituie lunile aprilie - mai,iar singura perioada de pauza este in octombrie - decembrie.Masculul la 6 luni ajunge la maturitate sexuala,dar se pare ca la aceasta varsta ei nu participa la imperechere,dar ii putem vedea, dand tarcoale grupurilor de masculi mai in varsta.
 Tinand cont de faptul ca iepurii duc o viata solitara,ii putem vedea in grupuri doar in perioadele cand femelele intra in calduri.Masculi care sunt respinsi de mai multe femele,se concentreaza asupra uneia singure,iar raportul mare de masculi fata de femela duce la impunerea unuia singur,masculul dominant,acesta adjudecandu-si suprematia in grup ,prin luptele si salturile spectaculoase,demne de un meci de box.

poza1:cativa masculi cerceteaza imprejurimile ,un altul se apropie la cativa metri

poza2:masculul dominant simte ca, ceva urmeaza sa se intample

in plan indepartat se poate zari inca un mascul,femela este rezervata si se ridica pe picioarele dinapoi

poza3:masculul dominant incepe lupta cu un alt mascul;un altul folosindu-se de situatie da tarcoale femelei,aceasta insa ramane la fel de precauta

             

poza4:toate astea duc la o stare de neliniste in grup,incepe alergarea,lupta este ca si inceputa;masculul dominant il fugareste pe acele care sa apropiat primul de femela

ajung si ceilalti masculi sa participe la lupta,se schimba adversari,incepe cursele si salturile spectaculoase

poza5:masculul dominant are o intalnire cu cei mai tineri din grup,care incearca sa profite de avantajul lor numeric

poza6:dupa un asemenea ritual si lupte foarte stranse,femela ramane fidela masculului dominant,dovada fiind un moment de agresivitate a femelei fata de un mascul tanar pe care il zgarie pe spate cu labele,iar cel tanar cu coada intre picioare pleaca

poza7:la sfarsitul luptei,masculul dominant,castigatorul,taras, se apropie de femela,dar ea este in continuare vigilenta stiind ca ceilalti masculi sunt inca prin preajma

si in cele din urma victoriosul isi castiga suprematia fata de ceilalti si se infaptuieste mult asteptata imperechere.

Cum vanam si de ce vanam vulpea !

  Vulpea ( Vulpes vulpes ),are o raspandire foarte larga pe teritoriul tarii noastre.Vanatorilor le este cunoscuta viclenia de care da dovada, acest mamifer,precum si daunele ce le produce in randul puilor ale diferitelor specii din teren.Primavara cand masculul si femela vaneaza pentru a-si hrani pui,produc cele mai multe pagube.Daca intr-un anumit fond numarul vulpilor creste,pe masura ce aceasta crestere ia amploare se pot observa diminuari ale altor specii cu precadere iepuri si fazani.Dupa anumite studii facute in terenurile de vanatoare,numarul vulpilor pe o suprafata data de 100 ha este de 2.

  In unele tari,cand acest numar depaseste efectivul optim la vulpe,se organizeaza goane,unde participa 5 – 6 grupe de vanatoare(300 – 400 vanatori),impartite in echipe si intr-o zi strabat un fond intreg,pentru a echilibra aceasta crestere.

  Vanatoarea vulpilor este admisa in tot timpul anului,iar asta ne arata ca a vana o vulpe nu este deloc usor.Reusita unei vanatori depinde si de perioada in care dorim sa vanam,deoarece iarna,mai ales in lunile ianuarie – februarie,vulpile se imperecheaza,vegetatia este mai mica,deci la capitolul vigilenta si localizare avem un avantaj in favoarea noastra.

  Se pot organiza goane cu cativa vanatori si se strabate o anumita portiune de teren sau se realizeaza pande in apropierea vizuinelor,de obicei seara,atunci cand vulpea iese sa-si procure hrana.La panda,vanatorul trebuie sa fie pe cat se poate de linistit,iar daca bate vantul,directia acestuia sa fie dinspre locul de unde se crede ca ar putea aparea vulpea.Rezultate bune la panda,dau si chematorile care imita vaietul iepurelui ranit,acestea gasindu-se in comert;sau se pot folosi momeli de origine animala.

  Se vaneaza cu alice de 4 – 4.5 mm,chiar si cu carabine de calibre mai mic cum ar fi 222 sau 22-250.

  

 Vara,vom vana vulpea destul de greu,tinand cont de vegetatia abundenta din teren,dar trebuie stiut ca in aceasta perioada pe timpul zilei ,vulpea sta prea putin in vizuina,fiind des intalnita in apropierea puilor de fazan.

 Tot in aceasta perioada vulpea isi invata puii sa-si insuseasca tainele vanatorii,aducand reale pagube in randurile puilor de fazan,iepure sau chiar a puilor de caprioara.

  Pe vreme rea o vanatoare la vulpe nici nu intra in discutie pentru ca sansele de-a zari vulpea in teren sunt egale cu zero.

 Asa ca,dragi vanatori,efectivele de vulpi dintr-un teren trebuie in permanenta observate si luate masurile ce se cuvin,deoarece o populatie prea mare de vulpi intr-un fond de vanatoare duce pana la urma la o bonitate mai slaba la speciile de iepuri si fazani in acel fond.

Capriorul de azi , aurul de maine !

Capriorul(Capreolus capreolus) in judetul Timis,este destul de raspandit,iar cu trecerea anilor s-a dovedit ca se pot obtine exemplare de viitor si conditiile de agricultura agresiva,fapt ce dovedeste ca aceasta specie se adapteaza destul de bine in terenurile cultivate intensiv,unde lipsa arboretului si mai nou a lizierelor de spini (care dispar pe zi ce trece ) ,nu prea i-a afectat existenta.Dar acest ciclu natural,de-a se adapta conditiilor neprielnice create de om,trebuie ajutat de catre personalul angajat pe fondurile de vanatoare,de membrii vanatori si de oricine doreste,sa contribuie la o mai buna dezvoltare calitativa si cantitativa a capriorului.

  Alt factor care influenteaza extragerea de exemplare de calitate superioara,il constituie braconajul(degeaba te chinui sa obtii exemplare valoroase,cand vine cineva si le extermina,iar tu trebuie sa reiei munca de la capat).

  O alta conditie o constituie proportie dintre sexe (sex-ratio),care trebuie sa fie de cel mult 1,3:1

Altfel vom avea in teren in urmatorii ani,tapi de calitate inferioara,ba mai mult tinandu-se cont,ca tapii de caprior se vaneaza incepand cu 15 mai,iar imperecherea se desfasoara intre mijlocul lui iulie si mijlocul lui august,avem doua luni(15 mai – 15 iulie)sa vanam tapii de selectie,care la inceputul lui martie ar fi bine sa aiba un sex-ratio de 1,5:1,in favoarea tapilor.

  

  Longevitatea tapilor lasa iarasi de dorit,pentru ca se extrag exemplare,care au trofee valoroase,dar au varsta de doar 4 -5 ani,care daca mai erau lasati in teren un an sau doi,deveneau si mai valorosi.

  Un alt lucru important este hranirea complementara pe perioada iernii,deoarece o iarna aspra poate ucide si animale viguroase,iar ca hrana sa-si faca efectul trebuie sa fie de buna calitate si administrata la timpul si locul potrivit .Necesitatea punerii de sare in teren,este un mijloc de-a retine vanatul in terenul respectiv si nu se administreaza in perioade de inghet sau seceta.

  Si cu cat avem mai multe trofee valoroase in teren cu atat si starea de sanatate a capriorului este mai buna ,dar toate aceste lucruri se obtin doar prin munca si prin aprofundarea,macar,a elementelor de baza ce formeaza aceasta indeletnicire,numita vanatoare.

Realizarea suprafetelor de proba ( pietelor )

 Pentru realizarea unei piete de proba,trebuie avute in vedere niste lucruri elementare,fara de care reusita acestei lucrari nu ar fi posibila:
 1.Pietele sa fie amplasate si in teren cu bonitate redusa,dar si in teren cu bonitate mare;
 2.Marimea unei piete depinde si de numarul gonacilor prezenti la evaluare,.o piata cu marimea de 2000/500,va solicita mai putini gonaci,decat una de 1000/1000;
 3.Distanta dintre piete sa fie de cel putin 1 km;
 4.Pietele,de-a lungul anilor,sa ramana aceleasi;
 5.Doua din laturile pietei,sa fie delimitate de drumuri,linii dintre tarlale,siruri de arbori,canale,pentru o mai buna localizare pe teren;
 6.Trebuie sa reprezinte la un loc ,circa 10 % din fondul de vanatoare;
 7.Intinderea suprafetelor de proba,sa fie determinata prin masuratori exacte.
  Eu,personal, am realizat pietele de proba cu marimea de 2000m/500m,cele patru colturi ale suprafetei le-am marcat cu leaturi patrate din lemn pe care am pus o tabla si am scris pe ea numarul pietei;ca numar am realizat 6 piete de proba ,atat in teren cu bonitate buna,cat si in cel cu bonitate mai slaba.

Analiza factorilor cu actiune negativa asupra iepurelui

Dupa Negrutiu A.(2002) cu modificari:

BRACONAJUL

-braconajul din autoturisme pe timp de noapte a crescut in intensitate in anul 2009;

-am intalnit si metode mai noi si anume braconajul cu arma din utilajele de recoltat culturile paioase sau a porumbului( noiembrie 2009);

VINATOARE

-o influenta foarte mare o are metoda folosita la vanatoarea la picior cu vanatori si gonaci la distante sub 50 de metri (putine sanse sint ca sa mai ramana iepuri) ;

-revenirea pe aceeasi suprafata in acelasi sezon de vanatoare este inadmisibila;

-trebuie avut in vedere ca atunci cand exista strat gros de zapada ,exista zone cu concentrari mai mari ale iepurilor;

-acolo unde sunt vanatori cu un randament scazut al tirului ,creste numarul exemplarelor ranite.Conteaza foarte mult munitia folosita,aprecierea distantei,etc.;

-depasirea cotei de recolta determina in mod direct reducerea numerica a efectivelor;

-nerespectarea zonei de liniste a vinatului este un aspect foarte grav.

BOLI SI MORTALITATI

-exista boli specifice cu o ciclicitate naturala;

-sunt suprafete de hranire folosite atit de animalele domestice cit si de cele din mediul silvatic si aici exista pericolul transmiterii de boli;

-au fost semnalate intoxicatii cu plante toxice din flora spontana,dar si cu cele produse de culturile noi de plante (de exemplu rapita de cultura);

-trebuie evitat un raport prea mare intre sexe.Am constatat ca exista zone cu un numar de masculi mult prea mare fata de femele.Am avut in vedere doua aspecte: 1-in perioada 01-10.decembrie 2009 am observat grupuri formate din 3 sau chiar 5 exemplare(datorita temperaturilor ridicate s-a prelungit perioada de imperechere) si 2-am constatat la multe partide de vinatoare ca din iepurii recoltati predominau masculii ,in unele cazuri chiar in procent de 80%;

-femelele sunt mult mai predispuse la mortalitati datorita faptului ca se produc frecvent avorturi ,care le slabesc rezistenta.Avorturile pot fi determinate de:hranirea deficitara in vitamine;intoxicatii produse de toxinele chimice si de plantele toxice;traumatisme ;stres;infectii virotice si microbiene;umiditate excesiva pe perioade mari;temperaturi foarte scazute sau temperaturi foarte ridicate;

-in ultimii ani am constatat o crestere a mortalitatii provocata de autovehicole;

CARNIVORELE

-se constata o crestere a efectivelor de vulpe in anul 2009.Chiar daca soarecii si celelalte rozatoare au inregistrat cresteri de efective in anul 2009 ,vulpea exercita o presiune mai mare asupra lor doar din momentul recoltarii plantelor paioase sau a cosirii plantelor de nutret.Prea mici sint sansele unei vulpi sa vaneze soareci intr-o cultura cu plante dese,unde,in timpul deplasarii ar produce zgomot.;

-cainii si pisicile hoinare pot fi observati permanent in fondurile de vinatoare;

-cainii de la stane si cirezi de vite,cu sau fara jujeu exercita , de asemenea o presiune asupra iepurelui;

-poate exista o crestere a procentului pradarii asupra vinatului in perioada de iarna cind stratul de zapada atinge grosimi mari;

-se observa o crestere a numarului de caini hoinari in fondurile de vinatoare in periopada aprilie-mai,imediat cum incep lucrarile de pregatire a solului si de semanat in terenurile extravilane ,cind acestia sint nevoiti sa paraseasca localitatile.Pentru prima generatie de pui acestia prezinta un mare pericol pentru ca locurile de adapost sunt precare si pot fi descoperiti usor.

ADAPOSTUL

-pentru iepure perioada cea mai critica este cea a primei fatari.Monoculturile prezinta dezavantajele cunoscute pe cand culturile mozaicate sau terenurile necultivate sunt cele care asigura un adapost convenabil;

-este foarte important ca adapostul sa fie distribuit proportional pe intreaga suprafata a fondului de vanatoare;

HRANA

-poate determina concentrari ale iepurilor,crescand pericolul raspandirii bolilor.  Introducerea de culturi de specii noi de plante pe suprafete mari poate avea influente negative.Exemplu:din sase iepuri impuscati pe o monoculture de rapita(decembrie 2008) toti prezentau diaree.Continuand sa se hraneasca cu acelasi tip de hrana,in conditii de umiditate sau de temperaturi scazute animalul poate muri.

FACTORII METEOROLOGICI

-umiditatea excesiva si inundatiile pot influenta negativ;

-temperatura poate decala perioada de imperechere;

-stratul gros de zapada face ca accesul la hrana sa fie limitat .Tot in aceste conditii s-a observat ca vanatul se deplaseaza de obicei pe carari ceea ce face sa creasca frecventa intalnirii cu pradatorii;

-temperatura atmosferica de peste 30 grade Celsius poate induce hipomobilitatea prestomacurilor rumegatoarelor si scaderea lactatiei.Este foarte probabil ca aceasta observatie sa fie valabila si pentru iepure.

CHIMIZAREA SI MECANIZAREA LUCRARILOR AGRICOL 

-se poate constata o crestere a numarului de masini si utilaje folosite in agricultura;

-au fost observate de multe ori seminte tratate ramase descoperite;

-pe culturile de rapita se aplica tratamente cu insecticide inca din luna aprilie,avind un efect deosebit de nociv atit asupra puilor cat si a adultilor;

-se produc mortalitati la recoltarea timpurie a unor culturi cat si in suprafetele supuse unor recoltari repetate(culurile de graminee,de exemplu);

REDUCEREA SUPRAFETEI PRODUCTIVE

-exista o tendinta de extindere a localitatilor prin executarea de noi constructii;

-se poate observa o fragmentare a biotopului prin aparitia de constructii dispersate in teritoriu,lacuri si alte acumulari de apa,drumuri noi,ferme.

Avem acces mai mult ca oricind la informatie si avem ca exemple ,multe din greselile savirsite de altii in legatura cu gospodarirea vanatului sau mai nou,managementul cinegetic.Suntem constienti de urmarile care ne asteapta si totusi nu vrem sa luam atitudine.Un singur lucru este sigur:practicam o vanatoare compromisa in fonduri de vanatoare compromise.


 autor:  http://grupadevanatoarerazboienineamt.wordpress.com/

Un semnal de alarma...!!!

 Domnilor vanatori,organizatori de vanatori colective,doresc sa trag un semnal de alarma cu privire la folosirea corecta a marimilor la alice si folosirea corecta a tirului de tragere asupra vanatului.Nu de putine ori,am avut amaraciunea sa gasesc pe terenurile de vanatoare ,la o zi sau doua dupa incheierea vanatorilor colective,vanat mort,ca urmare a ranirii lui de catre vanatorii participanti la aceste vanatori.Inconstienta unora si nepasarea altora duc la pagube,care pentru unii par neinsemnate,dar pentru noi ,cei care suntem zi de zi pe teren,si ne straduim sa aparam acest vanat,mult inferior noua prin evolutia tehnologiei din ziua de azi,pentru mine acei oameni se pot numi cum vreti voi,numai vanatori nu.
 Se pare ca multi nu cunosc faptul ,ca din momentul apasarii pe tragaci si pana cand grupajul de alice ajunge la tinta,se produc o serie de fenomene de ordin balistic,care este bine sa fie cunoscute,pentru a evita greselile si pentru a marii satisfactia celui ce practica vanatoarea.O greseala ce se practica printre vanatori,mai ales in perioada noiembrie - ianuarie cand avem deschis si la iepuri si la fazani,este ca se folosesc cartuse de 4 mm si se trag cu ele si la zbor;iar ca sa va explic de ce este gresit va dau un exemplu: un cartus de 4 mm contine un numar de aproximativ 90 de alice,pe cand unul de 3 mm contine un numar de 200 de alice,deci eficacitatea acestuia din urma la vanatul in zbor este mai mare.
 O alta probleme si consider eu destul de grava,este nerecuperarea vanatului ranit si asta mai mult din cauza efortului cel presupune aceasta operatiune ( ca doar nu-i este tot una,d-lui vanator sa se intoarca,poate chiar si un km dupa un iepure ranit).

 De aceea ,domnilor organizatori,luati masuri de prevenire a acestor cauze,pentru ca de vanatul de azi ,vor depinde si vanatorii de maine ,nu numai noi.

Panda la mistreti in zona de ses

  Tinand cont ca nu toti au posibilitatea sa mearga la mistreti la panda in zona muntoasa,va prezint o metoda , poate mai putin cunoscuta la noi, deoarece , mistreti in zona noastra(partea de vest a jud.Timis) au inceput un ascendent doar de cativa ani incoace , panda la mistreti la marginea lanurilor de porumb cu observator demontabil.Aceasta metoda am vazut-o la sarbi si, spun ei, da rezultate satisfacatoare.
 Dupa cum stim exista mai multe tipuri de observatoare:eu le impart in,fixe,demontabile si ad-hoc(folosite pentru o scurta perioada de timp).Mai jos va voi prezenta un observator demontabil,care se instaleaza in 10 minute si cum am spus mai sus foloseste la panda mistretilor in lanurile de porumb.Se cunoaste ca la sfarsitul verii si inceputul toamnei,mistretii aduc daune insemnate in lanurile de porumb.Panda este destul de dificila
deoarece,mistreti sunt foarte atenti la iesirea si intrarea in aceste porumbisti.Discutand cu un batran vanator de la sarbi,care practica aceasta panda de ani de zile,mi-a spus ca mistreti sunt adevarati artisti la intrarea in aceste lanuri si odata intrati,distrug mai mult decat pot manca.Cel mai important lucru este instalarea observatorului in mijlocul lanului de porumb,bineinteles cu acordul proprietarului(daca vede pagubele sigur va fi de acord).
Pacat,ca la noi nu se folosesc asemenea metode la campie,iar rezultatul acestor indiferente(nimanui nu-i pasa ca exista mistreti in zona de ses),va fi in cativa ani catastrofal pentru vanatul mic;inmultirea prea mare a mistretilor duce la diminuarea vanatului mic,vanat de care suntem indispensabili in zona noastra.
Priviti pozele ce urmeaza si dati-va cu parerea.

 

                                                                            

Aprecierea varstei la caprior

 Varsta tapilor:

  Tapul de un an are capul foarte scurt si zvelt,gatul lung si subtire,tine capul sus,aproape de verticala,dar cu inaintarea in varsta il va lasa tot mai jos.Trunchiul este zvelt,dar fiind scurt,apare totusi ca indesat,plin.Naparleste cel dintai atat primavara cat si toamna ,data fiind in functie si de temperatura aerului.Isi curata coarnele in iunie,cel mai devreme la sfarsitul lunii mai ; sulitarul care pe la mijlocul lunii mai are coarnele complet curatate de piele si par este de doi ani si calitate inferioara,deci se elimina din teren.Un bun criteriu pentru aprecierea varstei este comportamentul tapului de un an : la aparitia omului,face cateva salturi,apoi se opreste si priveste curios,uneori bate pamantul cu piciorul dinainte , dupa care isi continua fuga la adapost.Tapul in varsta nu se opreste.Cel de un an , cand nu are motiv sa se teama , sare , adesea se joaca cu altii de varsta lui , deci este mai sociabil.Seara iese la pascut mai devreme decat tapul in varsta,care de obicei apare la inserat ; dimineata se retrage in adapost mai tarziu decat cel batran.

  Tapul de doi ani are capul ceva mai lung decat cel de un an,zvelt,proportionat,gatul ceva mai gros decat cel de un an;totusi tine capul sus dar putin apropiat de verticala fata de cel de un an ,forma corpului este ceva mai plina ,naparleste primavara cu putin dupa cel de un an,iar toamna odata cu acesta ; isi curata coarnele de obicei in prima jumatate a lunii mai.Comportarea in teren este ceva mai independenta decat a celui de un an,dar este mai putin sociabil ; iese de obicei singur si evita tapii mai varsta.Prin comportamentul lui , face tranzitia de la tapul de un an la cel in varsta.

tap 2 ani

 Tapul intre 3 si 6 ani are caracteristici intermediare intre tapul de 2 ani si cel de 7-8 ani si anume: capul plin,proportionat,gatul relativ gros din care cauza pare scurt ; tine capul mai jos decat cel de 2 ani si mai sus decat cel de 7-8 ani ; corpul este plin,proportionat.De altfel, la varsta de 3-4 ani dezvoltarea corporala este incheiata.Naparlirea are loc intr-o perioada intermediara intre tapii de 2 si 7-8 ani.Comportamentul este de viata solitara,nu tolereaza alti tapi si brahnesc frecvent.sunt greu de deosebit intre ei ca varsta pentru, care la selectia cu arma se fac deseori greseli.

tap 3-6 ani

  Tapul de 7-8 ani sau mai mult are capul lat , cu forme mai dure, gatul gros,cu exceptia celor foarte batrani cre se subtiaza ; la mers linistit tine capul aplecat , aproape de orizontala , dar din cand in cand da din cap ; corpul are forma plina ; la cei foarte batrani desertul este pronuntat , lasand sa para clar soldurile , abdomenul este lasat in jos , iar parul adesea zbarlit ; primavara naparleste in urma celorlalti.Isi curata coarnele la sfarsitul lui martie,inceputul lui aprilie.Iese la mancare seara tarziu,cand abia se mai pot vedea coarnele,dupa ce a stat un timp la marginea porumbului sau a padurii,pentru a cerceta terenul,daca nu este vreun pericol,iar dimineata se retrage devreme in habitatul de peste zi ; nu este siciabil deloc,foarte prudent.

tap 7-8 ani

  Varsta femelelor:

 Caprioara tanara de 1 1/2 ani,slab dezvoltata poate fi confundata ca marime cu un ied bine dezvoltata,care inca n-a implinit varsta de un an.Deosebirea este insa la comportare : iedul se tine de mama lui,nefiind inca independent ; caprioara tanara nu mai are legatura indispensabila cu mama ei.In mod normal deosebirea este clara dupa marimea si forma corpului.In privinta naparlitului si iesirii la pasune se aseamana cu tapul de aceasi varsta ; deci la inceput de iunie este complet naparlita ; cea batrana este mai mare,iar daca are ied,atunci la inceput de iunie inca nu este naparlita complet.Femela foarte batrana este slaba,are burta lasata in jos,soldurile                      
iesite,gatul subtire si lung.Totusi rbda mai bine apropierea omului decat tapul de aceasi varsta.

capra 9 ani

Vanatoare vulpi - a 17-a editie Kamenovo Serbija

                                        

Prietenul nostru din Serbija VECA PETROVIC, cel care ne-a invitat la ei

 Este al doilea an consecutiv cand sunt invitat impreuna cu prietenii mei la fratii nostri,sarbi, la vanatorile organizate de vulpi, unde cu ocazia acestora se strang in jur de 700 de persoane.Este o adevarata onoare sa te afli la 400 km de Timisoara,inconjurat de oameni cu un carecter si o omenie iesita din comun.Pacat ca la noi nu se organizeaza astfel de intruniri,unde oameni, nu vin doar pentru vanatoare ci pentru a lega noi prietenii si a le pastra pe cele vechi.Este un lucru deosebit tinand cont ca astfel de intruniri sunt organizate cu sprijinul primariei,a grupei de vanatoare si cu ajutorul micilor firme din localitatea unde se organizeaza.

                             

                                                                EU , SAVA , GORAN

EU

EU , GHERA , JOHN

EU , VECA , JOHN

GORAN , SAVA , VECA , EU

                                                                                              

                            

Evaluarea efectivului de vanat

In luna martie a fiecarui an se face o evaluare a efectivului de vanat,pentru speciile sedentare.Scopul este cunoasterea efectivului de reproductie,pe baza caruia se poate calcula sporul probabil in anul ce urmeaza.Vanatul ramas dupa incheierea sezonului de vanatoare si dupa trecerea iaernii,care a cerut si ea unele victime,reprezinta animalele de prasila cu care se incepe un nou an vanatoresc.Efectivul de martie constituie asadar baza planificarii recoltei de vanat in sezonul ce urmeaza,precum si luarii altor masuri de gospodarire rationala a vanatului.
Prin evaluarea de efectiv se intelege nu numai stabilirea numaralui vanatului,ci si a proportiei sexelor - sex ratio - a claselor de varsta,a starii de sanatate si a calitatii vanatului in general.
Pe specii de vanat,evaluarea se face astfel:
La iepuri se aplica metoda suprafetelor de proba(a pietelor),care trebuie sa reprezinte,la un loc,circa 10% din terenurile fara paduri si circa 20% din cele impadurite.Metoda e buna dar precizia ei depinde de modul cum se aplica.Prima conditie pentru reusita este amplasarea suprafetelor de proba in asa fel incat ele sa cuprinda atat teren cu densitate mare de iepuri ,cat si cu densitate mica si mijlocie.A doua conditie este de a avea un numar suficient de gonaci .A treia conditie importanta este ca suprafetele de proba sa aiba caracter permanent(sa ramana aceleasi).In acest scop, este necesar ca cel putin doua din laturile suprafetei sa fie delimitate de drumuri,linii dintre tarlale,siruri de arbori,canale,etc,dand astfel posibilitatea unei mai usoare gasiri pe teren.distanta dintre suprafetele de proba sa fie de cel putin un km,asa incat iepurii starniti dintr-o suprafata sa nu ajunga in suprafata de proba vecina.
 Pentru a nu starni vanatul inainte de vreme,intai se aseaza observatorii si numai dupa aceea gonacii.Distanta dintre observatori depinde de relieful terenului si de vizibilitate si este de 200 - 500m.Esential este ca din momentul ocuparii locului,observatorii sa aiba tot timpul atentia indreptata spre vecinul din fata sa si sa numere orice vanat care trece peste linia suprafetei de proba.
 In afara de evaluarea din martie,la iepuri si fazani se obisnuieste a se mai face si o evaluare de toamna,numita sondaj,in octombrie,inaintea inceperii sezonului de vanatoare.Scopul acesteia este de a cunoaste sporul numeric.Lucrarea se justifica prin faptul ca la aceste specii de vanat sporul anual este supus unor insemnate fluctuatii in functie de mersul vremii.

 La potarniche,evaluarea se face numarand stolurile de potarnichi,in februarie,inainte de desfacerea lor in perechi,precum si exemplarele din stoluri.Personalul muncitor din teren trebuie sa identifice stolurile,in tot cursul anului,si sa urmareasca si variatia numarului de exemplare din stol.In afara de asta,cand se face evaluarea efectivului de iepuri se numara si potarnichile care la aceasta data de obicei sunt perechi.

 La caprior,evaluarea,cu suficienta exactitate,a efectivului este mai dificila decat s-ar parea.Aceasta din cauza felului de viata individual si in grupuri mici,pe intreaga suprafata a fondului.Pentru stabilirea numarului de capriori terenul de vanatoare,minus baltile,va fi impartit in sectoare avand o suprafata potrivita cu ceea ce poate cerceta un om in 4-6 ore.

 La vulpe,stabilirea efectivului are importanta nu numai sub aspectul reducerii de daunatori,ci si pentru combaterea turbarii ,vulpea fiind rezervorul acestui virus.Metoda de evaluare se face inventariind si numerotand vizuinele,indiferent daca sunt ocupate sau nu de rapitoare.In perioada de rut  si de fatat ,se cerceteaza toate vizuinile ,iar cele ocupate se considera un efectiv de 2-3 pise adulte .Urmele ne vor arata daca locatarii sunt vulpi,viezuri,eventual pisici salbatice.

IERARHIE

O poza contine 1000 de cuvinte !