Un semnal de alarma...!!!

 Domnilor vanatori,organizatori de vanatori colective,doresc sa trag un semnal de alarma cu privire la folosirea corecta a marimilor la alice si folosirea corecta a tirului de tragere asupra vanatului.Nu de putine ori,am avut amaraciunea sa gasesc pe terenurile de vanatoare ,la o zi sau doua dupa incheierea vanatorilor colective,vanat mort,ca urmare a ranirii lui de catre vanatorii participanti la aceste vanatori.Inconstienta unora si nepasarea altora duc la pagube,care pentru unii par neinsemnate,dar pentru noi ,cei care suntem zi de zi pe teren,si ne straduim sa aparam acest vanat,mult inferior noua prin evolutia tehnologiei din ziua de azi,pentru mine acei oameni se pot numi cum vreti voi,numai vanatori nu.
 Se pare ca multi nu cunosc faptul ,ca din momentul apasarii pe tragaci si pana cand grupajul de alice ajunge la tinta,se produc o serie de fenomene de ordin balistic,care este bine sa fie cunoscute,pentru a evita greselile si pentru a marii satisfactia celui ce practica vanatoarea.O greseala ce se practica printre vanatori,mai ales in perioada noiembrie - ianuarie cand avem deschis si la iepuri si la fazani,este ca se folosesc cartuse de 4 mm si se trag cu ele si la zbor;iar ca sa va explic de ce este gresit va dau un exemplu: un cartus de 4 mm contine un numar de aproximativ 90 de alice,pe cand unul de 3 mm contine un numar de 200 de alice,deci eficacitatea acestuia din urma la vanatul in zbor este mai mare.
 O alta probleme si consider eu destul de grava,este nerecuperarea vanatului ranit si asta mai mult din cauza efortului cel presupune aceasta operatiune ( ca doar nu-i este tot una,d-lui vanator sa se intoarca,poate chiar si un km dupa un iepure ranit).

 De aceea ,domnilor organizatori,luati masuri de prevenire a acestor cauze,pentru ca de vanatul de azi ,vor depinde si vanatorii de maine ,nu numai noi.