miercuri, 2 septembrie 2009

BINOCLUL - ABC



Exista practic doua tipuri de binocluri: binocluri cu prisme Porro (are forma de M) si binocluri cu prisme Roof (are forma de H). In trecut toate binoclurile aveau prisme Porro. In ultimii ani au aparut insa noile versiuni de roof prisme a caror idee a fost mai intai de toate sa creeze binocluri mai mici si mai usor de manevrat. In ce priveste calitatea optica a celor doua tipuri, nu exista astazi nici o diferenta (unii sunt insa in continuare de parere ca binoclurile Porro au o perceptie stereoscopica mai mai buna datorata distantei dintre lentile). Binoclurile Porro sunt in continuare mai mari pe cand celelalte mai mici. Pretul la binocluri Porro este intotdeauna mai scazut decat la celelate asa ca daca esti dispus sa cari cu tine un binoclu mai mare si mai greu poti adesea sa iti cumperi binocluri Porro foarte bune la preturi acceptabile fata de Roof.1. Cel mai important aspect este calitatea lentilelor si a ocularelor

a) Coating ( sau antireflex dar aleg sa scriu multi termeni in engleza intrucat este limba in care sunt scrise instructiunile de multe ori si e mai usor de inteles).Rolul coatingului este de a minima pierderile de luminozitate care apar in momentul in care lumina vine in contact cu o sticla netratata. Chiar cand sticla e perfect tratata apare adesea o pierdere a luminozitatii de ca. 5%, pierdere care insa poate fi minimata prin tratarea lentilelor cu antireflex. Zeiss este prima firma care a descoperit sistemul antireflex prin anii 20-30. Coatingul apare sub denumiri diferite:
[b]-CO(coated optics)[/b] inseamna ca binoclul are una sau mai multe lentile care sunt tratate cu antireflex.
-FC(fully coated) inseamna ca binoclul are toate lentilele tratate cu antireflex.
-MC(multi coated) inseamna ca binoclul are un sau mai multe lentile tratate cu mai multe straturi de antireflex.
-FMC(fully multi coated) inseamna ca binoclul are toate lentilele tratate cu mai multe straturi de antireflex. Cu cat mai multe cu atat mai buna calitate.
-PC-3 (phase coating) un tratament care imbunatateste si mai mai mult calitatea optica a lentilelor rezultand intr-o rezolutie mai buna si mai clara. Nu se foloseste la binoclurile Porro ci numai la Roof.
b) HD (high definition) lentile cu o calitate extrem de buna, la care contrastele sunt aproape perfecte, luminozitatea mai mare iar claritatea este uniforma pe toata suprafata lentilelor. (folosite de printre altele de Swarovski si Leica)
c)FL (fluorite) lentile din fluorite. Au practic acelasi rol ca cele HD (folosite de Zeiss si noul model de Leica)
d) ED (extra low dispersion) Nu la fel de avansat ca la cele cu HD dar mai bune decat lentilele cu FMC (folosite adesea de Pentax si Nikon).

2.Prisme interioare
BAK-7 si BAK-4 (Barrium Crown) prisme superioare care maresc posibilitatea de a absorbi mai multa lumina. BAK-7 sunt bune, BAK-4 sunt si mai bune. Toate binoclurile de calitate se folosesc astazi de BAK-4.

3. Diametrul lentilei/luminozitate
Cu cat diametrul e mai mare cu atat mai clara si mai luminoasa va fi imaginea. Este intotdeauna de preferat ca luminozitatea sa fie cat mai mare. Problema este insa ca o data cu cresterea diametrului lentilei creste si marimea binoclului. Marimile cele mai des folosite sunt 20,25mm (la binoclurile de buzunar), 30,32mm, 40,42mm, 50mm si 56mm. Unele marci ca de ex. Bushnell si Pentax se folosesc si de 43mm iar Zeiss de 45mm (de exemplul la noul lor binoclu RF).

4. Chromatic Aberration (Aberatie Cromatica)
La lentile de calitate mai proasta se observa atunci cand lumina trece prin lentila un anumit colorit (violet, rosu, verde) in jurul obiectelor privite prin lentila. E o problema foarte enervanta, neplacuta si de nedorit. Pt. a evita astfel de probleme, pe langa metodele de mai sus se folosesc lentile acromatice sau apocromatice care prin a combina lentile negative si pozitive aduna razele de lumina intr-un buchet concentrat creeind in felul acesta o imagine cat mai perfecta posibil fara influente ale anumitelor culori de curcubeu

5. Collimation (colimare)
Alinierea paralela a prismelor interioare creeind astfel o imagine balansata pt. ambii ochi. O colimare gresita (o aliniere gresita a prismelor) va crea direct o imagine dubla in binoclu. Intotdeauna un cosmar!

6. Field of view (camp vizual)
Se masoara ori in grade, m ori in yards si reprezinta area care se observa la o anumita distanta. De ex. un camp vizual de 6 grade inseamna ca 1000m se vede o zona de aprox. 105m si asa mai departe. Campul vizual se micsoreaza odata cu cresterea magnificatiei. Deci daca sunteti interesati de un camp larg vizual este indicat un binoclu Porro (stiute ca aviind campuri vizuale mai largi) 7x50 sau 7x56. In general cam toate binoclurile de 8x2 si 10x2 au campuri vizuale de 6-6,5 grade, intre 105 si 120m la 1000m. Binocluri de proasta calitate au campuri vizuale mizerabile creeind o senzatie tunelara.

7. Eye Relief (distanta focala)
Este distanta dintre ochi si ocular la care ochiul obtine un camp vizual intreg. Adesea foarte folositoare pt. cei care poarta ochelari dar si tuturor celorlati utilizatori.

8. Exit Pupil (pupila de iesire)
Marimea cercului de lumina care trece prin ocular. Cu cat pupila de iesire e mai mare cu atat mai clara imaginea. Pupila de iesire este foarte importanta si multi nu o iau in considerare. Ce rost are sa iti iei un binoclu care are lentile cu diametru bun, calitate acceptabila dar o pupila de iesire prea mica? Imaginea nu va fi ce ar fi putut sa fie. Nu uitati de ea cand va cumparati binoclul!!!

9. Lotu Tec, Rainguard etc
Modalitati de tratament ale lentilelor care pe de o parte fac ca lentilele sa fie mai rezistente impotriva murdariei si prafului, iar pe de alta parte impiedica lentila de a se aburi. Daca ploua, picaturile de apa se vor diviza in particule foarte mici care vor aluneca usor pe lentila, nelasand urme urate si in acelasi timp ingaduind o claritate buna a imaginii in pofida ploii sau cetii.

10. Waterproof/Waterresistent
Unele binocluri sunt rezistente la picaturi de apa dar nu faca fata umezelii indelungate (de exemplu daca ai binoclu in masina tot timpul) sau a contactului indelungat cu apa. Acestea se definesc a fi Waterresistent.
Waterproof sunt adesea binocluri umplute cu azot (un gaz mai uscat decat aerul) si sigilate cu un O ring. Acestea doua garanteaza ca binoclul face fata umezelii, ploii si chiar situatiei in care este scapat in apa dar nu ajunge la o adancime prea mare, fara ca binoclul sa abureasca inauntru. De preferat intotdeauna astefel de binocluri. Cateva firme au inceput sa experimenteze cu Argon si Krypton care fac binoclul mai rezistent si la schimbarile de temperatura.

11. Focus
Center focus- claritatea se regleaza cu ajutorul unei roti (focus wheel) adesea plasata intre tuburile binoclului. Trebuie reglata in permanenta in momentul in care distanta la care se priveste cu binoclul creste sau scade.
Autofocus- se regleaza cu ajutorul dioptriilor. Dupa ce s-a reglat odata, ramane la fel indiferent de distanta la care se priveste. Binoclurile cu autofocus sunt adesea mai slabe optic decat cele cu centerfocus.

12. Dioptrie
Se regleaza adesea prin a invarti ocularul din dreapta al binoclului fiind urmata de reglarea focusului. La binoclurile mai noi se regleaza la mijloc, la fel ca si centerfocusul. La binoclurile cu autofocus exista reglaj al dioptriilor atat la ocularul din dreapta cat si la cel din stanga cat si la anumite versiuni de binocluri mai performante. Dioptriile centrale sunt cele mai bune putand fi blocate. In felul acesta nu se deregleaza in timpul in care binoclul se foloseste. Dioptriile se regleaza in general de la -3 la +3 insa exista si binocluri la care dioptriile se regleaza de la -5 la +5.

13. Magnificatie
Cat de aproape ti se aduce imaginea. Se defineste intotdeauna printr-o cifra urmata de un X. Asadar 8x42, 10x56, 7x50 inseamna un binoclu care are o magnificatie de 8x, 10x sau 7x si lentile de diametre: 42, 56 si 50.

14. Magnificatie variabila
Unele tipuri de binocluri, asemenea lunetelor apar cu magnificatii variabile (de ex. 8-15x50). NU SUNT DE RECOMANDAT! Toate binoclurile cu magnificatii variabile au o optica mai de proasta calitate decat cele fixe, sunt mai greu de manevrat si creeaza adesea o senzatie de voma sau durere de cap rezultata din faptul ca ochiul se forteaza mai mult, incercand sa focalizeze imaginea.

15. Binocluri "de zi" si "noapte"
Exista anumite tipuri de binocluri care sunt construite pt. a se folosi mai mult in anumite perioade ale zilei. In general se poate spune ca binoclurile ale caror lentile au o nuanta verzuie (spun lentilele si nu imaginea) sunt cele mai eficiente in perioadele de lumina ale zilei pe cand binocluri care au o nuanta mai rosiatica a lentilelor se potrivesc mai bine utilizarii in timp de noapte (ex. Steiner Nighthunter).

16. Binocluri marine, militare, cu range finder (telemetru) si BIS
Binoclurile marine nu sunt recomandate cu magnificatii mai mari decat 7x datorita faptului ca la mai mari tremura imaginea prea mult ingreunand folosirea lor. Pe vapoare de mare tonaj merge si cu magnificati pana la 10x dar de preferat este totusi 7x. 7x50 este tipul clasic de binoclu marin. Binoclurile marine au de multe ori compas.
Binoclurile militare au adesea o scala de gradare, cateodata iluminata si uneori filtre infrarosii. Optic sunt adesea mai slabe decat unele civile dar in general de calitate foarte buna.
Binocluri cu range finder (telemetru). Civil exista practic doua alternative: Leica Geovid si Zeiss Victory T*FL RF. Sunt binocluri care calculeaza distanta pana la obiectul privit cu ajutorul laserului. Zeiss Victory are si un un sistem BIS (Ballistic Information System) care calculeaza traectorie glontului. Sunt de folos la vanatoare. Leica nu are o optica asa de buna insa Zeiss e super!

17.Monoculare
Un singur tub in loc de doua. Multe monoculare sunt dotate cu range finder.

18. Twilight factor
Reprezinta capabilitatea binoclului de a face fata conditiilor cu luminozitate scazuta. Cu cat e mai mare twilight factor cu atat mai bine.

Binoclul perfect
O magnificatie de 7,8 sau 10 (la magnificatii de peste 10x incepe sa apara un tremur al imaginii care poate fi considerat deranjant) cu o luminozitate de cel putin 42mm pana la 50mm, 56mm. Perfect colimat, fara aberatii cromatice, cu o distanta focala mare, cu o pupila de iesire mare, cu un twilight factor mare, cu focus central si dioptrie centrala care se poate bloca, cu eye caps ajustabile, foarte bine cauciucat, construit solid (nu neaparat greu dar solid), cu lentile FMC HD sau FL, cu curea de neoprene ale carei agatatori sa stea in partile exterioare ale binoclului, usor reglabila, cu protectie pt. oculari care sa ramana atarnata pe curea si protectie pt. lentile care sa stea tot timpul pe binoclu.

Evitati binoclurile cu o magnificatie mare dar lentile cu diametru mic. Imaginea va fi neclara, mai intunecata, contrastele slabe. Urmatoarele combinatii magnificatie-luminozitate sunt de recomadat:
7x40, 7x50, 8x30, 8x40, 8x42, 8x43, 8x45,8x50, 8x56, 10x40 (numai la binoclurile foarte performante, de ex. Zeiss, Steiner etc), 10x42, 10x43, 10x45, 10x50, 10x56. La binocluri peste 10x evitati diametru mai mic de 42mm lar la cele de 15x nu mai mic de 56mm.
Binocluri de tipul 8x20, 8x25, 10x25 etc. sunt bune numai daca sunt produse de firmele cele mai tari care compenseaza diametrul mic al lentilei cu o calitate foarte buna, imaginea fiind mai slaba dar comparativ cu altele excelenta.
Binocluri de genul 20x50, 16x42, 10x20, 10x25, 10x30 si altele de genul acesta nu sunt de recomandat. Anumite exceptii fiind la binoclurile de la clasele superioare.

Evitati binocluri cu BAK-7, sau lentile care nu sunt FMC. La fel cele care nu sunt Waterproof si sigilate cu O ring.

Nu cu mult timp in urma am avut un schimb de pareri cu Holger Merlitz, un profesor de astrofizica considerat ca una din marile materi cenusii in ce priveste cunostiintele privitoare la binocluri. Mi-a impartasit ceva ce nu cunosteam si anume ca materialele din care Zeiss, Leica si Swarovski isi confectioneaza lentilele sunt inrudite cu pietrele pretioase. Cu alte cuvinte, materiale care, deja in faza incipienta, sunt foarte pure si cu o rezistenta foarte mare. Imi confirma o suspiciune pe care am avut-o mult timp si anume ca trebuie sa existe un alt secret in spatele succesului lor in ce priveste confectionarea "sticlelor" lor. Nikon, Steiner, Kowa printre altii folosesc teoretic aceleasi metode de tratament al lentilelor si cu toate acestea nu reusesc sa creeze aceleasi lucruri. Se pare asadar, ca o parte a secretului este constituita de calitatea materialelor cu care lucreaza.

De aceea, si nu numai, trebuie in continuare sa sustin ca in ce priveste binoclurile exista doar 3 firme care se pot plasa pe primul loc:
Zeiss, Swarovski si Leica. Intre ele si celelalte e o distanta destul de mare desi binocluri ca Nikon EDG, Kowa Prominar, Steiner Peregrine sau Nighthunter, par sa se apropie de ele.

Foarte multe din aceste aspecte se aplica si la lunete. Lunetele sun insa adesea putin mai complexe intrucat au magnificatii variabile, tuburi de dimensiuni diverse, reticuli etc. Cu alte cuvinte cateva lucruri in plus de tinut cont.

La lunete, insa ca si la binocluri, cele cu magnificatie fixa sunt intotdeauna mai luminoase decat opusele lor variabile.





Daca ai luneta, iti mai trebuie binoclu?

Da! luneta nu iti furnizeaza aceeasi imagine ca binoclul. Daca te vei uita printr-o luneta la o magnificatie de 10x42 si dupa aceea printr-un binoclu de calitate similara de 10x42 vei observa ca imaginea este mai clara si de calitate mai buna prin binoclu. Asta pe de o parte din puctul de vedere in care sunt asezate prismele si pe de alta parte datorita faptului ca creierul inregistreaza imaginea mai bine cand e vazuta de doi ochi decat de unul.
Din motive etice, este deasemenea de preferat folosirea binoclului, intrucat poate parea deranjant sa privesti prin luneta intr-o directie in care se afla oameni.
Luneta e adesea montata pe arma ce face ca privitul prin ea sa nu fie la fel de usor. Binoclul nu e o problema.
Deci oricat de buna e luneta, un binoclu e necesar

Daca privind prin binoclu se pare ca experimentezi o ameteala, ochii iti inlacrimeaza, trebuie sa clipesti mai des, te ustura sau par obositi sau experimentezi un inceput de durere de cap....atunci ai un binoclu de proasta calitate. Cu binoclurile de calitate buna nu apar astfel de probleme.

Un lucru interesant:

Din cand in cand apar pe piata binocluri de culoare bej cu denumirea Cag. Foarte putini sunt constienti ca aceste binocluri sunt binocluri Swarovski folosite de Afrikakorps in al doilea razboi mondial. Intrucat Zeiss era supplierul Wermachtului in WWII au interzis Swarovskiului sa-si foloseasca numele lor la binoclurile vandute armatei germane. Binoclurile Cag au o valoare foarte mare printre colectionarii germani. Eu am ratat o licitatie la un astfel de binoclu acum 2 ani, care deasemenea era de o calitate excelenta. Se vanduse la €250, o suma de nimic fata de valoarea lui care o apreciasem la ca. €1000-1200 (destul de modest). Motivul pentru care sunt cautate este ca Erwin Romel, se folosise de un asemenea binoclu, iar Romel este unul dintre putinii militari germani care nu s-a ocupat de atrocitati ci e considerat ata de nemti cat si de aliati ca fiind un geniu militar.

Tineti ochii deschisi dupa asa ceva!

In concluzie, daca ar fi sa spun care este cel mai bun binoclu din lume, la ora actuala, as avea probabil aceeasi parere cu cei de aici:

http://www.birdwatching.com/optics/2008... _main.html

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.