Capra neagra

Capra neagra (Rupicapra rupicara) - este un mamifer ierbivor care in ciuda denumirii de neagra, care induce ideea acestei culorii, in timpul verii are culoarea galbuie cenusie, iar in timpul iernii, brun - inchis, mai apropiata de negru doar la tapi. Partial corpul,barbia si interiorul urechilor sunt albe, iar linia mediana a spatelui, picioarele si o banda care porneste de la urechi, peste ochi, pina la nas, sunt mai inchise la culoare, in comparatie cu fondul general.
Caracteristica este coama cu par mai lung si inchis care pleaca de la ceafa si se continua pe sira spinarii, pina la coada.
greutatea masculului este de 30-50 kg, iar a femelei de 25-40 kg. Ambele sexe prezinta coarne persistente, care se deosebesc intre ele, la o privire mai atenta, dupa grosime si unghiul care il face virful fata de corpul tecii.
Longevitatea se apreciaza la 18-23 ani, desi in urma cercetarilor pe exmplarele impuscate nu s-au stabilit virste mai mari de 14-15 ani.
Cel mai frecvent sunet scos de caprele negre este un "suierat" relativ strident, de alarmare a semenilor. Atit tapul cit si capra batrina, in timpul alergatului, scot sunete inconfundabile, a caror tonalitate poate fi plasata intre sforait si marait.
Capra neagra are un miros foarte dezvoltat si un auz foarte bun. Capra neagra vede foarte bine la distanta foarte mare, mai ales obiectele in miscare, dar nu sesizeaza la distanta mica, vinatorul bine camuflat . De obicei vinatorii incepatori acorda mare importanta vazului, dar neglijeaza faptul ca pe vint favorabil, capra neagra simte omul dupa miros de la distante mai mari decit poate trage acesta cu arma (300-400 metri).
Capra neagra traieste in stincariile inaccesibile omului situate deasupra limitei superioare a padurilor. Este considerat un animal atasat fata de locul de trai si extrem de putin pretentios la hrana. Consuma ierbacee uscate, lujeri, muguri de foioase, licheni si chiar ramuri de cetina. Din acest moment nu este necesara hranirea complementara a caprei negre, desi aceasta accepta usor hrana administrata de om. Sarea in schimb este deosebit de cautata.

Braconierii, cainii ciobanesti, risul, lupul in zonele mai joase, acvila de stinca sunt principalii dusmani care pot afecta efectivele de capra neagra. Epizotiile transmise de animalele domestice urcate la pasunat se dovedesc a fi uneori foarte grave.
Capra neagra traieste in ciopoare de 3-20 indivizi si chiar mai multi. Numai cu putin inaintea fatarii caprele se izoleaza, ca apoi sa revina, dupa maxim 2 luni, la ciopor. Conducerea cioporului de capre este intotdeauna asigurata de catre o capra cu ied, batrina si cu multa experienta. Caprele fata de regula 1 ied, mai rar doi. Maturitatea sexuala se atinge in al doilea an de viata. Vinatoarea la capra neagra se face exclusiv la pinda sau la dibuit, goana fiind interzisa prin lege. Armele ce se pot utiliza trebuie sa fie cu glont si sa aiba calibru de minim 6 mm. Trofeul conventional il constituie bustul cu coarne, coarnele cu craniu intreg sau cu o parte din acesta, iar cele neconventionale sunt "trofeul bezoar", parul din barba si crucea Hubertus