Mistret

Mistretul (Sus Scrofa L.) - este un animal omnivor. Prezinta un aspect general masiv, usor aplatizat lateral, mai mult inalt decit gros, care lasa impresia de putere si de mobilitate, fiind perfect conformat pentru rimat si pentru strapungerea desisurilor. Dimorfismul sexual este putin evident, dupa forma si dupa colti. Culoarea generala este bruna-cenusie, bruna-roscata, bruna inchisa, uneori aproape neagra. Sunt rar intilnite si exemplarele foarte deschise la culoare, precum si cazuri de albinism.
Greutatea vierilor poate atinge si chiar depasi, in unele situatii de exceptie, 300 de kg, pe cind a femelelor chiar dezvoltate nu depaseste 200 kg. Virsta medie in libertate este de 15-16 ani.Sunetele scoase de mistret seamana pina la identitate, cu cele emise de porcul domestic. Scroafele emit un grohait scurt si adinc in cazul in care intentia este de a avertiza semenii ori de a speria dusmanii. Daca intentia este de apreveni ciurda asupra unui pericol scroafa pufaie puternic. Cind sunt atacati mistretii scot un "zgomot de os" care reprezinta de fapt un clantanit din masele, iar cind sunt in inferioritate guita ca si porcul domestic. Doar vierii maturi nu se vaita niciodata
Mistretul are, atit mirosul, cit si auzul foarte fine. vazul, in schimb, este mai slab, sesizind bine doar obiectele in miscare. Are insa o memorie aparte a locului, astfel incit descopera foarte usor orice detaliu nou aparut in peisaj



Prefera padurile intinse de foioase si de amestec, dar se localizeaza frecvent si in stufarisuri si in plauri, terenuri agricole, etc acoperind practic intreg arealul dintre munte si mare. Este atasat de locul de trai numai in masura in care acesta ii ofera conditiile necesare vietuirii (hrana,liniste, adapost). In situatiile in care aceste conditii dispar, face deplasari de pina la 30-40 km si chiar mai mult, fata de locul de bastina.
Lupii sunt principalii dusmani ai mistrtului. Dusmani de temut sunt si ursul si cainii de stina. Rasii, sacalii, cainii hoinari si chiar vulpea pot deveni si ei, in anumite conditii si mai ales pentru pui.
Mistretul este sociabil. Scroafa cea mai batrina, impreuna cu urmasele acesteia care sunt mame, cu scroafele sterpe, cu godacii si cu purceii descendenti formeaza o grupare familiala, denumite ciurda sau cird. In cadrul ciurdelor nu sunt acceptati vierii mai mari de 1 an. Dupa aceasta virsta vierii se retrag in grupri de 4-5 indivizi. Vierii cei mai batrini si cei puternici traiesc solitari. Perioada de reproductie este lunga tinind din septembrie pina in ianuarie. Virful acesteia se situeaza insa in lunile noiembrie - decembrie. De retinut este ca o scroafa poate naste 10-12 purcei, dar nu poate creste mai mult de 10 din acestia - numarul acestora fiind limitat de numarul mameloanelor si de obiceiul purceilor de a avea fiecare mamelonul sau. Mistretul ranit ataca omul. In alte conditii mistretii se feresc de om.
Sezonul de vinatoare admis prin lege tine de la 01.08. - 15.02. Acolo unde mistretii aduc prejudicii se pot impusca si in afara sezonului legal, cu aprobare speciala.
Vinatoarea se poate face fie la pinda, fie la dibuit, fie la goana in general cu sau fara cainii hartuitori. Se mai foloseste si metoda de urmarire a mistretului pe urma, dar aceasta este conditionata de existenta zapezii.
Se foloseste arma cu teava lisa cu proiectil unic brenekeer sau slug sau carabina de calibru minim 6,5 mm.
Trofeul conventional il constituie coltii mistretului. Neconventional sunt considerate trofee si coltii de scroafa precum si parul din coama ambelor sexe, blanurile si busturile.